Culoarea verde

Aş vrea sa-ţi vorbesc despre culoare verde,
ascunsă in jurul tău, in jurul zambetului tău fad,
ca o biserică...prin părul şi mirosul tău.
Şi vad
Cum îţi ţii funia incolăcită pe degete.
Şi totuşi, aş vrea să-ţi vorbesc despre culoarea verde.
Se intoarce şi-mi fură ochiul ce vede tot.

In suntet de raşniţă îţi mişti gandul,
sacadat şi ursuz...
Acum te scot afară,
Şi-n miros de cafea proaspăt facută
imi agaţ gandul.

soarele de afară îl zăresti
pentru o nanosecunda, şi-n cochilia ta
ce masiv se calcifica...
timpul o transformă şi
devii o larvă
din care nu va ieşi niciodată nimic.
Nici măcar gandul renaşterii nu va putea trece dincolo...

Mă intorc iar în mine,
Redevenind un sunet greşit într-o armonie...

Şi răman eu, neştiind de culoarea verde.