vineri, 12 mai 2017

In seara asta sunt mai mult negru decat negrul ce-l am zi de zi, sunt cu sarcasmul acasa si fara neinsotitele pastile rautacioase ce le am. Am muscat si m-am pus in colt de mine si de altii, latrand si scrasnind din dinti la altii. Ca un prost ma uit acum in oglinda, ma vad si ma caut in diverse forme, in timpi si timpuri. Ma astept, dar cand o sa vina vremea, am sa ma vad? Sunt un prost ce doresc. Atata rautate leganata si antrenata in acesti ani.
Ma tii de mana agatata de bara metroului. Ochii tai sunt in ochii mei. " Sunt frumosi ochii tai cand zambesti"- imi spui.
Vad cum ma vezi si ma vad cum ma vad. Acest suspans ma omoara. Iti vad frustarea si nervozitatea ce-ti creste pe chip si-n voce. Ne gasim in acest cerc de mult timp, cerc ce-i inca plin de mister si necunoscut. Cerc neepuizat, cu trairi si sentimente ce-ti vor fi si ce-mi vor fi maine ca noi. Cu plangeri si dezamagiri si cu noi orizonturi deschise. Da, vreau si am sa ma stiu mai bine maine. Am sa ma demonstrez pana am sa mor, cu mult pana am sa mor... sper. Am ramas fara vin si fara filtru in tigara. Zilele mele au crescut atat de singure si atat de salbatice incat nu-mi vine a crede cat de staine imi sunt. Mi-am propus sa munt munti si i-am mutat, dar victimele de dupa nu au contat. Schimbarea de dupa nu a contat, dar am mutat muntii. Muntii mei interiori. Ca un vant ce agita copacii, dar lasa in urma lui frunze, frustrari si neimpliniri. O mare parte din rautatea mea.
Imi oftezi in ureche si te uiti la mine trista. Cu acea luna albastra scrisa pe picioare. Stau in scaunul meu cuprins de disperare si singuratate. Nu ai cunoscut singuratate ca a mea. Sa fii in mijlocul atator oameni si totusi sa fii singur.
Acum ma vezi si ma bucur de această maturitate, de aceasta viziune transanta ce-mi sapa in carne. Dar ma bucur. Ma bucur ca ma vad si ca ma vezi.
Am crescut. Ai cresut si tu.
Ce ar spune perna mea despre mine?
Ce ar spune cearceaful de atata sperma nestearsa?
De atatea nopti dormite si nedormite. De acele nopti rupte de realitate.
Poate sunt un prost mai mare decat ma vad altii.
In noaptea aceasta, doamnelor si dominilor, imi cer iertare pentru felul in care m-am purtat.
V-am futut credintele si opiniile, unora si ficele, si tot ce v-ati format pentru viata. V-am futut sperantele si planurile de viitor. V-am futut vorbele bune si glumele. V-am racit gurile dupa atata intensitate si v-am racit privirile si zambetele. V-am racit pe voi si v-am uratit prin mine.
In noaptea asta imi iau toate creditele. Pe unele le apreciez, pe altele nu.
In noaptea asta imi pare mai rau decat in alte nopti.

marți, 9 mai 2017

Ma uitam prin setul ei de linguri, incercand sa le descopar secretul. Aveau urme de gloante, maini batatorile si unsuroase, de cautari in ploaie si priviri ce se ridicau peste marginea cafelei in timp ce ea lipea preturi pe carti. In spate erau lifturi ce duceau la spanzuratoare, cu lampioane si cutii parfumate, inghesuite in colturi. Parca era intr-un turn, cuprinsa de frica mortii ce nu-ti oferea spatiu. Sotia il impingea sa se culce cu alta in timp ce ea privea si ii lega picioarele prea lungi pentru el, picioare ce nu pareau ale lui, luate parca intr-o toamna din parc sau dintr-o fabrica. Ei inca nu-i venise ciclul si inca o saruta pe gura dupa ce-i citea lista cu pacate, in genunchi, cu privirea plecata.
Ma uitam la sexul si buzele ei. Radeau ca un copac cazut ce se odihneste dupa ce a furat cativa bani dintr-o cutie si o sticla ieftina de vin. A inceput sa planga mai tot timpul, ca dupa o viata plina de durere si intristare. Isi departa usor picioarele, ca intr-un joc, ca o grea poarta de castel, in timp ce-si tragea rochia intre. Dintii imi scrasneau, in timp ce-mi amestecam vinul cu limba si buzele mi se uscau.
Vaginul ei canta cantece de bucurie in timp ce privea. Statea picior peste picior. Mica. Dar cea mai frumoasa de pana acum. Cu o esarfa rosie in jurul gatului. Ii va da din seva ei si totul va trece ca un vis. Doua pasari dau foc padurii, in timp ce șarpele sta cu gura cascata, rugandu-se. Geme sau se misca usor prin foc?
Am sa-ti dau un deget. Ai sa mi-l uzi, apoi ai sa mi-l ceri si pe al doilea.
In tot acest timp, acel tren albastru de care nu vorbeam, dar a carei existenta incercam sa ti-o dovedesc ca trece prin sapte vai si peste aceleasi dealuri si transporta pesti ce-si pun creierul in capete de iepuri, si ca unui bun macelar nu ii este frica sa sarute o Icoana virgina.
Uneori aveai ganduri suicidale in timp ce-mi cumparai portocale. Le taiai pe jumatate si tot sucul iti curgea pe barbie. Te sarutam pe gat si ploaia curgea in rauri.
Scaunul s-a rupt iar, ca semn al diavolului. Un baiat s-a injunghiat mama in timp ce-i lua tipatul din gura. Nu este nimic in altarul ce tine Serafimii fara Stele.
Aproape ca s-a dat foc. Nu bause destula apa. Avea convulsii. Sotul ei avea, din cand in cand, cancer in gat de la prea multe reclame.
Imi rog Zeul sa-mi indeplineasca dorinte si-i ofer margaritar furat din altarul Mortilor ce danseaza mai jos de noi.
De ce nu esti dezbracata? Vreau sa ma saruti.
Daca te indoiesti de Zeu, ar trebui sa inveti karate, chiar daca mai auzi vocea mamei tale strigand.

Asta a fost tot ce a visat el.
Un produs Blogger.